Testat și liniștit. Micro-ghid de prevenție care poate face diferența

Autor: Tatiana Popescu

MD, MBA, Lecturer

“Un nou test de sânge care utilizează inteligența artificială pentru a detecta 12 dintre cele mai frecvente tipuri de cancer, cu mult înaintea simptomelor, urmează să fie testat pe pacienți în Marea Britanie” spune titlul unui articol recent apǎrut în presǎ (sursa: Biziday.ro) (1)

Până atunci însă, n-ar fi rău să folosim ce avem deja.

De aceea, am ales în acest articol să abordez câteva informații despre prevenție, dar și despre testarea așa-zisă „screening” și utilitatea ei, cu exemple concrete.

În medicină, când vorbim de prevenție, vorbim despre 3 momente.

Întâi ar fi acțiunea de a contracara un potențial patogen, fie el agent infecțios, de exemplu, atunci când ne spălăm pe mâini pentru a nu contamina tractul digestiv (sau chiar respirator) cu un patogen (bacterie, virus, parazit), sau când ne vaccinăm pentru ca un agent patogen să aibă un impact minimal sau chiar exclus, cum este cazul vaccinurilor ce pot preveni o grămadă de boli infecțioase: gripa, varicela, zona zoster, pneumonia cu pneumococ, infecții respiratorii diverse, meningita, difteria, tetanos, tusea convulsivă, poliomielita, tuberculoza, hepatita B, sau A, Covid-19 etc. Se numește prevenție primară.

A doua ar fi acțiunea de a descoperi afecțiuni în forme incipiente, cum este carcinomul in situ, pentru că acest stadiu poate beneficia, în general, de un tratament curativ. Se numește prevenție secundară.

Iar a treia, odată ce boala este deja instalată, este atunci când încercăm să o oprim în evoluție, pentru a preveni complicațiile. Este cazul prevenției terțiare, așa cum am putea face în diabetul zaharat, pentru a nu ajunge și la piciorul diabetic, despre care am explicat câteva lucruri în articolul anterior, numit «#7 Iarna pe Picioarele Tale – Soare, Zăpadă și Prevenție (instrucțiuni pentru piciorul diabetic)», sau în hipertensiunea arterială, în care am putea evita, de exemplu, complicațiile cardiace sau oculare.

Nu pentru orice boală avem mijloace de prevenție primară. Dar, dacă avem, și totuși nu le-am folosit, așa cum este, de exemplu, cazul vaccinului anti-HPV, avem mijloace ale etapei de prevenție secundară. În această a doua etapă vorbim de teste de screening.

🔍 Ce e screeningul și de ce ne pasă?

Ideea acestei testări de screening e atrăgătoare, din moment ce putem prinde boala într-o etapă în care încă este curabilă. Nici în această etapă nu putem spune că avem mijloace și soluții pentru orice afecțiune. Pentru că un test de screening trebuie să răspundă următoarelor criterii înainte de a fi introdus în practica medicală (2):

• Afecțiunea trebuie să fie importantă din punct de vedere al sănătății publice
• Etiopatogenia afecțiunii trebuie să fie bine înțeleasă
• Tratamentul în stadii incipiente este eficient
• Testul este acceptabil pe scară largă de către populație
• Intervalele pentru repetarea testului au fost stabilite
• Riscurile, atât fizice cât și psihologice, nu depășesc beneficiile
• Raportul cost / beneficiu este favorabil

Probabil că, din lista de mai sus, atrage atenția ideea că un test de screening poate prezenta riscuri. În timp ce testul de screening ideal nu există, beneficiile (prognostic ameliorat prin detectarea precoce a bolii, tratamente mai puțin agresive în formele incipiente etc.), pot fi contracarate de percepția asupra unor dezavantaje: morbibitate crescută dacă prognosticul nu este modificat, tratamente inutile când anomalia detectată nu evoluează, falsă reasigurare (fals-negative), anxietate sau chiar proceduri inutile în caz de fals-pozitive.

Totuși, deși există o probabilitate de fals pozitiv sau fals negativ, acestea sunt suficient de reduse încât riscurile să fie minime.

Un test „ideal” de screening ar trebui:

• să-i identifice pe toți cei care au boala (sensibilitate),
• să-i excludă pe toți cei care nu o au (specificitate),
• să-i detecteze doar pe cei care au boala (valoare predictivă pozitivă),
• și să-i excludă doar pe cei care nu o au (valoare predictivă negativă).

👩⚕️ Exemple de screening – Femei

HPV (Virusul Papiloma Uman) 📌Identifică infecțiile persistente cu tulpini cu risc oncogen. 📊 Sensibilitate ~95%, Specificitate ~84% 📅 Se face la 5 ani (30–65 ani), dacă este negativ. 📝 De ce? Pentru că detectează cauza principală a cancerului de col uterin înainte ca boala să apară.

Testul Papanicolau (PAP) 📌 Identifică modificări celulare (displazii). 📊 Sensibilitate ~55–72%, Specificitate ~90–95% 📅 Se face la 3 ani (21–65 ani), sau co-testare cu HPV la 5 ani. 📝 De ce? Pentru că scade semnificativ incidența cancerului de col uterin.

Screeningul prin citologie cervicală (Papanicolau) singură, testare primară pentru HPV cu risc înalt (hrHPV) singură sau cotestare (citologie + hrHPV) poate detecta leziuni cervicale precanceroase de grad înalt și cancer de col uterin. Screeningul femeilor cu vârsta între 21 și 65 de ani reduce semnificativ incidența și mortalitatea prin cancer de col uterin. Riscurile asociate screeningului pentru cancerul de col uterin la femeile între 30 și 65 de ani sunt moderate.

Screeningul femeilor cu vârsta peste 65 de ani care au avut un screening adecvat anterior și al femeilor sub 21 de ani nu oferă beneficii semnificative.

Screeningul mai frecvent decât o dată la 3 ani, utilizând exclusiv citologia, oferă beneficii suplimentare minime, dar implică o creștere semnificativă a riscurilor, inclusiv proceduri suplimentare, evaluări și tratamente pentru leziuni tranzitorii. Tratamentul leziunilor care s-ar fi remis de la sine este dăunător, deoarece poate duce la intervenții cu efecte adverse nedorite, inclusiv riscul de incompetență cervicală și naștere prematură în timpul sarcinii. Dovezile provenite din studii randomizate controlate (RCT-uri), studii observaționale și studii de modelare sugerează că un interval de screening de 5 ani, fie cu testare primară pentru HPV cu risc înalt (hrHPV), fie cu cotestare (citologie + hrHPV), oferă cel mai bun echilibru între beneficii și riscuri. Screeningul mai frecvent decât o dată la 5 ani, folosind testarea primară hrHPV sau cotestarea, nu îmbunătățește semnificativ beneficiile, dar crește semnificativ numărul de teste și colposcopii. (3)

👨⚕️ Exemple de screening – Bărbați

PSA (Antigen Specific Prostatic) 📌 Identifică valori crescute de PSA, care pot semnala cancerul de prostată. 📊 Sensibilitate ~80%, Specificitate ~30–40% 📅 Discuție individualizată între 50–70 ani. Repetare la 1–2 ani. 📝 De ce? Pentru că poate detecta cancerul în faze tratabile, dar cu risc de supradiagnostic.(4)

Screeningul este despre a acționa înainte să fie prea târziu. Și chiar dacă visăm la teste revoluționare care ne spun totul dintr-o picătură de sânge, până atunci, să nu uităm să folosim ce avem deja, și funcționează.

Referinte

1. Biziday. (2025, April). Un nou test de sânge care utilizează inteligența artificială pentru a detecta 12 tipuri de cancer. Retrieved from https://www.biziday.ro/317256-2/
2. Oxford Handbook of General Practice (4th ed.). (2014). Simon, C., Everitt, H., van Dorp, F., & Burkes, M. Oxford University Press.
3. U.S. Preventive Services Task Force. (2018). Screening for Cervical Cancer: US Preventive Services Task Force Recommendation Statement. JAMA, 320(7), 674–686. https://doi.org/10.1001/jama.2018.10897
4. European Association of Urology. (2023). EAU Guidelines on Prostate Cancer. Retrieved from https://uroweb.org/guidelines/prostate-cancer