Căpușa contraatacă: un ghid de supraviețuire în iarbă
Autor: Tatiana Popescu
MD, MBA, Lecturer
Cu câțiva ani în urmă, amenajam grădina casei cu pământ adus din altă parte – o etapă banală în procesul de înfrumusețare a curții. A doua zi, unul dintre membrii familiei mele mă roagă să-i verific un „neguț” apărut brusc pe abdomen. La prima vedere părea banal, dar forma ciudată și… mobilitatea lui m-au pus pe gânduri. Deși nu mai văzusem o căpușă în realitate, cunoștințele din facultate – cursul de microbiologie – m-au ajutat să o recunosc. Intuiția educată m-a făcut să intervin rapid: cu un șervețel, am extras parazitul, din fericire complet. Nu am administrat profilaxie, dar „pacientul” s-a ales doar cu o sperietură zdravănă.
Ani mai târziu, o prietenă – medic de familie – îmi povestea cum o seară liniștită s-a transformat într-un episod tensionat: fiica ei avea o căpușă la subsuoară, greu de extras, pentru care a fost nevoie chiar de bisturiu. Și mai recent, o discuție despre un loc din Germania unde se face vaccinare preventivă împotriva encefalitei de căpușă mi-a adus din nou în atenție cât de importante sunt conștientizarea și prevenția.
Ce sunt boala Lyme și encefalita transmisă de căpușe?
Boala Lyme este cauzată de o bacterie din complexul Borrelia burgdorferi sensu lato, transmisă prin mușcătura căpușei Ixodes ricinus. Este cea mai frecventă boală vectorială din Europa. Primele semne pot apărea la câteva zile sau săptămâni de la mușcătură – cel mai cunoscut este eritemul migrator, o leziune roșiatică extinsă în jurul mușcăturii. Dacă nu este tratată (antibiotic), infecția poate evolua către manifestări neurologice, articulare sau cardiace.
Encefalita de căpușă (TBE) este o infecție virală care afectează sistemul nervos central. Virusul este transmis tot prin mușcătura de Ixodes ricinus, dar nu are legătură cu bacteria Borrelia. Boala poate debuta ca o viroză ușoară, urmată de o fază neurologică severă – meningită sau encefalită. Spre deosebire de boala Lyme, pentru TBE nu există tratament curativ, doar suportiv. Dar exista vaccin profilactic.
Prevenția este simplă, dar necesită consecvență; și începe așa:
- Evitarea ierbii înalte și a zonelor cu vegetație deasă în sezonul cald (primăvara–toamna) – asta e greu de fǎcut tocmai de cǎtre iubitorii de naturǎ, așa cǎ.. poți omite acest pas și sǎ treci la urmatorul
- Îmbrăcăminte adecvată: pantaloni lungi, șosete peste manșete, haine deschise la culoare – dar, dacǎ e cald și vrei sǎ ai contact cu iarba, treci la urmǎtorul 😊
- Repelente eficiente (se gasesc in farmacii).
- Inspectarea minuțioasă a pielii, în special zonele calde și umede: axile, zona inghinală, genunchi, gât, scalp.
- Îndepărtarea promptă a căpușei (ideal sub 24 de ore); folosește o pensetă cu vârf subțire; prinde căpușa cât mai aproape de piele și trage ferm, drept în sus, nu roti, nu zdrobi, spală zona cu apă și săpun, apoi dezinfectează cu alcool; monitorizează zona 30 de zile pentru eritem migrator (semnul clasic al bolii Lyme) și simptome sistemice (febră, oboseală, dureri articulare).
Pentru encefalita de căpușă, există vaccinuri eficiente (FSME-IMMUN®, Encepur®), recomandate în zonele endemice (Austria, Germania, țările baltice). Vaccinarea constă în trei doze inițiale și rapeluri periodice.
Si in Romania sunt disponibile:
ENCEPUR ADULȚI (peste 12 ani) / COPII (intre 1-11 ani); Vaccin TBE adsorbit; Virus encefalitic inactivat, adsorbit, transmis de căpuşe;
FSME-IMMUN (peste 16 ani) / FSME-IMMUN JUNIOR (1-15 ani); Vaccin contra encefalitei provocate de căpuşe (virus întreg, inactivat)
Cautǎ informații în Sumarul Caracteristicilor Produsului fiecǎrui vaccin menționat, pe site-ul Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale – secțiunea Nomenclatorul medicamentelor pentru uz uman; mai jos vei gǎsi și linkuri cǎtre paginile respective ale ANMDMR.
Istoricul vaccinului anti-TBE
Primul vaccin a fost dezvoltat în anii ’40 în URSS, dar forma modernă, inactivată și sigură, a fost creată în Austria în anii ’70. În prezent, este utilizat pe scară largă în Europa Centrală, unde a redus semnificativ incidența bolii.
România are o incidență scăzută, dar nu inexistentă. În România, TBE este considerată o boală rară, cu cazuri sporadice raportate, în special în regiunile din nord-vestul țării, cum ar fi județele Sibiu și Mureș. Conform datelor disponibile, incidența este estimată la aproximativ 0,6% în aceste zone. Cu toate acestea, subdiagnosticarea și lipsa testării specifice pot duce la o subestimare a numărului real de cazuri.
Vezi in lista referintelor si un link catre o harta a prevalentei raportata pentru 2023.
În Europa însă, tendința este ascendentă. În 2022, peste 3.500 de cazuri confirmate de TBE au fost raportate în UE, cele mai multe în Germania, Cehia, Lituania, Letonia și Austria.
Cresterea incidentei TBE se datoreaza mai multor factori: schimbări climatice: ierni mai blânde și veri mai umede favorizează supraviețuirea și activitatea căpușelor; modificări în utilizarea terenurilor, creșterea activităților recreative în natură: drumeții, camping, ciclism în zone endemice; extinderea arealului geografic al căpușelor: Căpușele infectate se răspândesc în regiuni anterior neafectate.
De ce scriu acest articol?
Pentru iubitorii de natură – fie în grădină, fie la drumeții. Mulți avem animale de companie sau și copii curioși care explorează prin iarbă. Capușele sunt invizibile, dar potențial periculoase. Acest articol e un apel la vigilență fără panică, la educație și prevenție.
Pentru unii, poate fi doar o mușcătură trecătoare. Pentru alții, o amintire pe viață. Mai bine informare acum, decât complicații mai târziu.
Referinte
Panciu, A. M., Cheran, C. A., Militaru, E. D., Rîciu, C. D., & Hristea, A. (2024). Serosurvey of tick-borne encephalitis virus infection in Romania. Pathogens, 13(3), 231. https://doi.org/10.3390/pathogens13030231
Steere AC et al. Lyme borreliosis. Nat Rev Dis Primers. 2016;2:16090. https://doi.org/10.1038/nrdp.2016.90
Mannelli, A., Bertolotti, L., Gern, L., & Gray, J. (2012). Ecology of Borrelia burgdorferi sensu lato in Europe: Transmission dynamics in multi-host systems, influence of molecular processes and effects of climate change. FEMS Microbiology Reviews, 36(4), 837–861. https://doi.org/10.1111/j.1574-6976.2011.00312.x
https://nomenclator.anm.ro/medicamente?dci=vaccin&page=5
https://nomenclator.anm.ro/medicamente?dci=vaccin&page=7
Toate articolele